Tratamentul fracturilor tuberculoase la umăr

Concluzii Produsă de bacilul Koch Mycobacterium tuberculosistuberculoza este o boală infecțioasă contagioasă, care încă reprezintă o problemă actuală de sănătate publică. Odată ajuns în organismul uman, bacilul se localizează și se dezvoltă preferențial la nivelul plămânilor, producând tuberculoza primară. Dacă nu este diagnosticată corect, la timp și nu se instituie un tratament corespunzător, tuberculoza osteo-articulară determină complicații care merg până la limitarea sau chiar pierderea unor funcții importante ale sistemului locomotor.

Foarte important este și răspunsul sistemului imunitar în cadrul procesul de infectare cu tuberculoză.

Pe lângă rezistența naturală a organismului cea cu care ne naștemexistă și o rezistență dobândită de-a lungul vieții, care oferă un răspuns imun mai prompt, iar în acest caz particular stimularea ei se face încă din copilărie prin intermediul vaccinurilor BCG Bacillus Calmette-Guerin.

Chiar dacă principala cale de diseminare în organism a infecției tuberculoase este cea sangvină în general prin intermediul plexurilor venoase paravertebrale Batsonexistă și posibilitatea răspândirii ei pe cale limfatică sau prin contiguitate.

Spondilita

Mai întâi apar granulații fine la nivel sinovial, apoi acestea se extind în toată articulația și apare revărsatul articular. În cadrul acestei faze un tratament adecvat duce la vindecare fără sechele.

Informatii generale despre spondilita Spondilita, denumita uneori "spondiloartrita", este o forma de artrita care apare frecvent la nivelul coloanei vertebrale, desi poate afecta si alte articulatii. De fapt, numele "spondilita" in sine este asociat cu o familie de boli si afectiuni care sunt similare in progresul si simptomele lor, dar pot afecta diferite regiuni ale corpului. Cand spondilita se dezvolta in coloana vertebrala, aceasta devine extrem de inflamata. Deseori rezulta durere si alte simptome.

Etapa evolutivă Prin formarea mai multor caverne cazeoase, epifiza este distrusă progresiv, iar în țesutul sănătos din jur apar modificări caracteristice osteoporozei. În sinovială se formează exudat sero-fibrinos, granulațiile tuberculoase se extind și acoperă fundurile de sac articulare, iar cartilajul își pierde calitatea de scut protector, se desprinde și dă naștere unor leziuni ulceronecrotice.

Apoi evoluează prin abcese reci, osifluente la nivel osos și abcese atrofluente la nivel articularcare se împrăștie la distanță de locul în care s-au format — în teci musculare, spații conjunctive, în jurul vaselor etc. Unele dintre aceste abcese se pot deschide la exterior, producând ulcerații tegumentare ce pot constitui o sursă de suprainfecții.

Umar blocat. Tratament in consultatie

Etapa reparatorie Se caracterizează prin uscarea leziunilor, recalcifierea țesutului osos și dispariția abceselor reci. Evoluția naturală spre vindecare se realizează prin cicatrizarea completă a leziunilor, cu apariția  ankilozei osose sau fibroase, dezavantajul fiind că în interiorul acestora pot rămâne germeni viabili care să dea recidive în timp. O evoluție nu tocmai favorabilă o aveau cazurile în care abcesele se suprainfectau, însă cu ajutorul tuberculostaticelor ciclul evolutiv al tuberculozei osteoarticulare s-a micșorat reprezentativ, iar vindecarea a devenit mai rapidă.

La debut apar semne pe care le întâlnim și în celelalte boli cu localizare tuberculoasă — astenie, insomniitranspirații nocturne, subfebrilități, inapetență. La acestea se adaugă durerea articulației afectate, care inițial este de mică intensitate, apare  mai ales la oboseală și dispare în repaus și poate iradia deseori la distanță de locul în care a fost resimțită inițial.

În faza evolutivă starea pacientului se agravează, simptomele se intensifică, durerea articulară devine mai puternică, nu se calmează în repaus sau sub acțiunea analgezicelor.

Se reduce mobilitatea articulară, pacientul adoptă poziții vicioase care la început pot fi corectate, însă pe măsură ce boala evoluează, acestea devin ireductibile. La nivel tegumentar apar abcesele caracteristice, de culoare roșie cianotică, ce pot să ulcereze sau să fistulizeze eliminând puroi sero-grunjos, care ulterior se poate suprainfecta și îți poate modifica aspectul. Local, abcesele se usucă, durerea mijloace pentru întărirea articulațiilor și ligamentelor, însă pot persista atitudinile vicioase dacă distrugerea articulară a fost de mare amploare.

Rămânând în perioada de recuperare într-un sanatoriu, dispensarul este foarte eficient. Este foarte util să luați băi minerale, proceduri de nămol, scăldat pe mare pentru întărirea complexă a corpului. Joaca un rol important nutriție adecvată a înviora procese metabolice. Un aliment echilibrat, bogat în vitamine, oligoelemente este vital pentru procedurile de recuperare. O vătămare humerusă sub formă de fractură a unui tubercul mare este destul de rară, dar duce la complicații grave dacă se evită tratamentul profesional și reabilitarea calității.

Investigația radiologică este foarte utilă în acest caz și întotdeauna se face prin comparație cu partea sănătoasă, fiind necesare cel puțin două incidențe. La debut nu se observă foarte multe modificări, însă  spațiul sinovial poate apărea îngustat sau lărgit din cauza distensiei articulare din sinovialele cu exudat abundent. În etapa evolutivă spațiul articular se îngustează până când dispare, se pot identifica leziuni geodice, sechestre osoase, dar și umbra abceselor reci.

Acestea din urmă pot fi vizualizate și prin  abcesografie sau fistulografie, cu ajutorul unei substanțe de contrast radio-opacă.

În perioada de reparație se observă remineralizarea osoasă. Pe hemoleucogramă se va consta un anumit grad de anemieleucocitoză moderată, limfopenie la începutul bolii, apoi limfocitoză la începutul fazei de reparare. VSH-ul este moderat crescut, fiind util mai mult în monitorizarea evoluției bolii. IDR  la tuberculină este un alt test util pentru confirmarea diagnosticului de osteoartrită tuberculoasă.

Dacă testul este negativ, diagnosticul se infirmă. Examenul bacteriologic se poate efectua prin puncție la nivelul articulației și extragere de puroi care va fi apoi însămânțat pe mediu special de cultură - mediul Lowestein. Pentru a stabili natura leziunii tuberculoase este nevoie uneori de examenul histopatologic al structurilor afectate.

Diagnosticul de tuberculoză osteo-articulară se stabilește prin întrunirea mai multor aspecte caracteristice acestei boli, atât date clinice cât și paraclinice. Totodată se face diagnostic diferențial cu alte afecțiuni ale sistemului locomotor precum: tumori, artrite infecțioase, artrite reumatoide, osteocondroza la copil, poliartrită reumatoidă, osteomielită cronică, tumori metastatice sau primitive.

Fractura tuberculului humerusului. Fracturile proximale ale humerusului

Tuberculostaticele folosite sunt fie antibiotice ce acționează împotriva bacilului Koch — streptomicina, rifampicina, fie chimioterpice anti-tuberculoase precum HIN hidrazida acidului izonicotinicetambutolul, pirazinamida. Există tuberculostatice majore - rifampicina, HIN, care au rol bactericid și acționează atât asupra germenilor extracelulari, cât și asupra celor intracelulari deja fagocitați și tuberculostatice de releu — etambutolul și pirazinamida, acestea având acțiune bacteriostatică și o toleranță limitată în timp din cauza efectelor adeverse.

Когда с кино было покончено, в красной комнате вновь вспыхнул свет. - О Боже. - произнес Макс, покачивая головой. Роберт был обрадован. - Она жива.

Streptomicina este un alt antibiotic tuberculostatic, care, deși are funcție bactericidă, acționează numai asupra tratamentul fracturilor tuberculoase la umăr extracelulari și se administrează prin introducere directă în focar.

Din păcate însă, tratamentul medicamentos nu este întotdeauna curativ, mai ales dacă vorbim despre rezistența la anumite substanțe tuberculostatice de exemplu antibiotice sau despre diagnosticarea tardivă a tratamentul fracturilor tuberculoase la umăr.

Astfel, tuberculoza osteo-articulară încă este o problemă de sănătate actuală, mai ales în cazul statelor în curs de dezvoltare, dar nu numai, având în vederea reacția de ineficiență a unor forme medicamentoase față de agentul bacterian cauzator.

Fractura tuberculului humerusului. Fracturile proximale ale humerusului

Acest tip de tratamentul fracturilor tuberculoase la umăr are ca scop principal prevenirea unor poziții vicioase și calmarea pe cât se poate a durerii. De asemenea, se poate interveni chirurgical pentru a reface sau pentru a înlocui structurile osteoarticulare afectate, prin implantarea de structuri ajutătoare care să preia din funcția segmentului afectat ex: artrodeză, proteză totală.

De aceea, ca și în cazul altor afecțiuni, este importantă prezentarea la medic la apariția simptomelor menționate mai sus, pentru diagnosticarea și tratarea corectă, evitându-se astfel agravarea stării de sănătate și dezvoltarea unor sechele locomotorii ce pot avea influențe grave asupra vieții sociale.

• Tratamentul bilateral al sinovitei de șold
• Tuberculoza osteo-articulară
• Articulații unde să se trateze
• Spondilita: Cauze, Simptome & Tratament | CENTROKINETIC
• Artroza simptomelor articulației cotului și tratamentul bursitei
• Са va bien.

Elemente de Ortopedie și Taumatologie, Dr. Antonescu, ed. Carol Davila, București, 2. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!